Vlaski recnik - Vorbariu ruminesk

Reč dată - definicija

Br Rumunski Srpski Gnezdo reči Reč u umotvorinama Akcija
6260 dată dată пута dată (pril.) [akc. dată] — put, puta (priloška odredba) ◊ odată — jedanput, jednom ◊ điodată/đodată — odjedanput ◊ altadată — drugi put ◊ kîćodată — po neki put, ponekad ◊ ńiśodată — nijedanput, nikad ◊ totodată — zajedno, istovremeno ◊ vrodată — nekad [Por.] [Vidi]

Reč dată u karticama drugih reči
Br Vlaški Rumunski Srpski Gnezdo reči   Reč u umotvorinama Akcija
325   altadată   altădată   други пут   altadată [akc. altadată] (pril.) — drugi put, drugom prilikom, u (neko) drugo vreme, koje nije određeno u odnosu na sadašnji trenutak ♦ / alta + dată ◊ lasă, gaćim lukru altadată — pusti, završićemo posao drugi put [Por.] ∞ alt   [Vidi]
75   furśiļi pomîntuluĭ   furcile pământului   сохе земаљске   furśiļi-pomîntuluĭ [akc. furśiļi-pomîntuluĭ] (i. ž.) — (mitol.) furśiļi pomîntuluĭ sînt ńiskar ļamńe marĭ, raklaće la vîr, kare țîn Pomîntu să nu sa suduamă. Pi ĭaļe s-a pus Draku să ļi ruadă, mîńiuos pi Dumńeḑîu, ku kare a fuost fîrtat pănă s-a fakut Pomîntu. Ļ-ar vi dorođa ĭel, șî pomîntu ar kađa, șî lumĭa s-ar zatri tuată, numa kînd vińe vrĭamĭa la ńikruśatu să rađiśe kapu, să vadă śe sa-ntîmplă pi pomînt, vĭađe muĭeriļi kum înkonđeĭe uauļi đi Pașć, șî pănă ĭel înbļezńașće în lukro-la muĭerĭesk - furśiļi pomîntuluĭ sa mîldarĭesk, șî lumĭa skapă đi la storăńe pănă la Pașćiļi alalalt. Furśiļe-ļa sa mîldarĭesk șî ku rugamînće. Đ-aĭa aĭ nuoștri aĭ batrîń la prazńik s-a-nkinat pintru furśiļi pomîntuluĭ, da pi la pomeń babiļi ļ-a nîmeńit șî kîći un kolak, adîns fakut đ-așa trĭabă ka o krĭanguță ku o furkiță la vîr.
— Sohe zemaljske su nekakva drveta velika, sa račvama na vrhu, koja drže Zemlju da se ne prevrne; na njih se okomio Đavo da ih pregrize, ljut na Boga s kojim je bio ortak dok se stvarala Zemlja. Oglodao bi ih on, i Zemlja bi pala i ljudi bi se zatrli, da ne diže glavu da osmotri šta se zbiva na zemlji, baš u vreme kada žene šaraju uskršnja jaja. Dok on tako zblenuto gleda šta žene rade, sohe se podmlade, i ljudski rod se spasi do sledećeg Uskrsa. Sohe se obnavljaju i molitvama ljudi. Zato su naši stari metanisali na slavi za zemaljske sohe, a babe su im na daćama namenjivale poseban kolač, izrađen u obliku grančice sa račkom na vrhu.

[Por.] (Prema različitim kazivačima iz Porečke Reke, zapis: Durlić, poč. XXI veka.) up. skărîļi pomîntuluĭ ∞ furkă   (Ima umotvorina!) [Vidi]
2301   glugă   glugă   копа   glugă (mn. gluź) [akc. glugă] (i. ž.) — 1. kopa, stog šaše ◊ glugă ĭe gramada dă tuļeĭ, kare sa faśe dupa kuļiesu kukuruḑuluĭ — kopa je gomila tuluzine, koja se pravi posle berbe kukuruza [Mlava] ◊ kînd kuļieź kukuruḑu, taĭ tuleńi șî faś măldarĭ; măldari ļeź ku nuĭaļe, șî-ĭ aduń ăn glugă — kad obereš kukuruz, posečeš stabljike i napraviš snop; snopove vežeš vrbljikom, i sakupiš ih u kopu (Topla) [Crn.] ◊ gluźiļi đi pi luok, traź la kasă șă ļi grămađieșć — kope sa njive dovezeš kući, i sadeneš (Tanda) ◊ kîć-o dată, gluźiļi ramîn pi luok, șă kînd înśiape să ńingă — ponekad, kope ostanu na njivi i kad počne da pada sneg (Crnajka) ♦ dij. sin. stup (Rudna Glava), țuță (Topolnica) [Por.] ♦ dij. sin. țoță (Malajnica), țuță (Plavna) [Pad.] 2. smotuljak, umršena gužva nečega ◊ vĭek nu măĭ đizvîrḑășć gĭemo-sta, kî l-a-nvîrḑît mîțu tuot, l-a fakut glugă — nećeš nikad rasplesti ovo klube, jer ga je mačka svog umrsila (Rudna Glava) [Por.]    [Vidi]
6610   înfrigoșa   înfrigoșa   zахладнети   înfrigoșa (ĭuo ma înfrigoșăḑ, ĭel sa înfrigoșaḑă)(gl. p. ref.) — zahladneti ◊ tare sa înfrigoșat đintr-o dată — odjednom je jako zahladnelo [Por.] ∞ frig   [Vidi]
5693   păkurarĭașće   păcurarește   чобански   păkurarĭașće [akc. păkurarĭașće] (pril.) — čobanski, pastirski ◊ l-a lovit păkurarĭașće, đintr-o dată, fara vĭastă — udario ga je čobanski, iznenada, bez najave ♦ var. pîkurarĭașće [Por.] ∞ păkurarĭ   [Vidi]
5481   pĭarđe   pierde   губити   pĭarđe (ĭuo pĭerđ, ĭel pĭarđe) [akc. pĭarđe](gl. p. ref.) — gubiti, izgubiti ◊ tare bun păkurarĭ nu pĭarđe uoiļi đin uokĭ pista tota ḑîua — jako dobar pastir ne gubi iz vida ovce preko celog dana ◊ muoșu a fîntîrezît, kîć-o dată atîta sa pĭarđe đi nu șćiĭe ńimika đi ĭel — čiča je izlapeo, ponekad se toliko gubi da ništa ne zna o sebi ♦ var. perđa [Por.]    [Vidi]
6517   śeklă   bâtlan   чапља   śeklă (mn. śekļe) (i. ž.) — (orn.) čaplja (Ardea cinerea) ◊ śeklă ĭe pasîrĭe kare traĭașće pi marźina Dunîri, da kîć-o dată rîtaśiașće pi vaļa lu Rîu porĭeśi — čaplja je ptica koja živi na obali Dunava, a ponekad zaluta u dolinu Porečke reke ◊ śekla sa arańiașće ku pĭeșć — čaplja se hrani ribom [Por.]   [Vidi]

ŠAlJI KOMENTAR:
TRIMITE COMENTARUL:

aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź

Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija

6260	dată	dată	пута	dată (pril.) [akc. dată] — put, puta (priloška odredba) ◊ odată — jedanput, jednom ◊ điodată/đodată — odjedanput ◊ altadată — drugi put ◊ kîćodată — po neki put, ponekad ◊ ńiśodată — nijedanput, nikad ◊ totodată — zajedno, istovremeno ◊ vrodată — nekad [Por.]		[Vidi]

Reč dată u karticama drugih reči

Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija

325	altadată	altădată	други пут	altadată [akc. altadată] (pril.) — drugi put, drugom prilikom, u (neko) drugo vreme, koje nije određeno u odnosu na sadašnji trenutak ♦ / alta + dată ◊ lasă, gaćim lukru altadată — pusti, završićemo posao drugi put [Por.] ∞ alt		[Vidi]



75	furśiļi pomîntuluĭ	furcile pământului	сохе земаљске	furśiļi-pomîntuluĭ [akc. furśiļi-pomîntuluĭ] (i. ž.) — (mitol.) furśiļi pomîntuluĭ sînt ńiskar ļamńe marĭ, raklaće la vîr, kare țîn Pomîntu să nu sa suduamă. Pi ĭaļe s-a pus Draku să ļi ruadă, mîńiuos pi Dumńeḑîu, ku kare a fuost fîrtat pănă s-a fakut Pomîntu. Ļ-ar vi dorođa ĭel, șî pomîntu ar kađa, șî lumĭa s-ar zatri tuată, numa kînd vińe vrĭamĭa la ńikruśatu să rađiśe kapu, să vadă śe sa-ntîmplă pi pomînt, vĭađe muĭeriļi kum înkonđeĭe uauļi đi Pașć, șî pănă ĭel înbļezńașće în lukro-la muĭerĭesk - furśiļi pomîntuluĭ sa mîldarĭesk, șî lumĭa skapă đi la storăńe pănă la Pașćiļi alalalt. Furśiļe-ļa sa mîldarĭesk șî ku rugamînće. Đ-aĭa aĭ nuoștri aĭ batrîń la prazńik s-a-nkinat pintru furśiļi pomîntuluĭ, da pi la pomeń babiļi ļ-a nîmeńit șî kîći un kolak, adîns fakut đ-așa trĭabă ka o krĭanguță ku o furkiță la vîr. — Sohe zemaljske su nekakva drveta velika, sa račvama na vrhu, koja drže Zemlju da se ne prevrne; na njih se okomio Đavo da ih pregrize, ljut na Boga s kojim je bio ortak dok se stvarala Zemlja. Oglodao bi ih on, i Zemlja bi pala i ljudi bi se zatrli, da ne diže glavu da osmotri šta se zbiva na zemlji, baš u vreme kada žene šaraju uskršnja jaja. Dok on tako zblenuto gleda šta žene rade, sohe se podmlade, i ljudski rod se spasi do sledećeg Uskrsa. Sohe se obnavljaju i molitvama ljudi. Zato su naši stari metanisali na slavi za zemaljske sohe, a babe su im na daćama namenjivale poseban kolač, izrađen u obliku grančice sa račkom na vrhu. [Por.] (Prema različitim kazivačima iz Porečke Reke, zapis: Durlić, poč. XXI veka.) up. skărîļi pomîntuluĭ ∞ furkă	(Ima umotvorina!)	[Vidi]



2301	glugă	glugă	копа	glugă (mn. gluź) [akc. glugă] (i. ž.) — 1. kopa, stog šaše ◊ glugă ĭe gramada dă tuļeĭ, kare sa faśe dupa kuļiesu kukuruḑuluĭ — kopa je gomila tuluzine, koja se pravi posle berbe kukuruza [Mlava] ◊ kînd kuļieź kukuruḑu, taĭ tuleńi șî faś măldarĭ; măldari ļeź ku nuĭaļe, șî-ĭ aduń ăn glugă — kad obereš kukuruz, posečeš stabljike i napraviš snop; snopove vežeš vrbljikom, i sakupiš ih u kopu (Topla) [Crn.] ◊ gluźiļi đi pi luok, traź la kasă șă ļi grămađieșć — kope sa njive dovezeš kući, i sadeneš (Tanda) ◊ kîć-o dată, gluźiļi ramîn pi luok, șă kînd înśiape să ńingă — ponekad, kope ostanu na njivi i kad počne da pada sneg (Crnajka) ♦ dij. sin. stup (Rudna Glava), țuță (Topolnica) [Por.] ♦ dij. sin. țoță (Malajnica), țuță (Plavna) [Pad.] 2. smotuljak, umršena gužva nečega ◊ vĭek nu măĭ đizvîrḑășć gĭemo-sta, kî l-a-nvîrḑît mîțu tuot, l-a fakut glugă — nećeš nikad rasplesti ovo klube, jer ga je mačka svog umrsila (Rudna Glava) [Por.]		[Vidi]



6610	înfrigoșa	înfrigoșa	zахладнети	înfrigoșa (ĭuo ma înfrigoșăḑ, ĭel sa înfrigoșaḑă)(gl. p. ref.) — zahladneti ◊ tare sa înfrigoșat đintr-o dată — odjednom je jako zahladnelo [Por.] ∞ frig		[Vidi]



5693	păkurarĭașće	păcurarește	чобански	păkurarĭașće [akc. păkurarĭașće] (pril.) — čobanski, pastirski ◊ l-a lovit păkurarĭașće, đintr-o dată, fara vĭastă — udario ga je čobanski, iznenada, bez najave ♦ var. pîkurarĭașće [Por.] ∞ păkurarĭ		[Vidi]



5481	pĭarđe	pierde	губити	pĭarđe (ĭuo pĭerđ, ĭel pĭarđe) [akc. pĭarđe](gl. p. ref.) — gubiti, izgubiti ◊ tare bun păkurarĭ nu pĭarđe uoiļi đin uokĭ pista tota ḑîua — jako dobar pastir ne gubi iz vida ovce preko celog dana ◊ muoșu a fîntîrezît, kîć-o dată atîta sa pĭarđe đi nu șćiĭe ńimika đi ĭel — čiča je izlapeo, ponekad se toliko gubi da ništa ne zna o sebi ♦ var. perđa [Por.]		[Vidi]



6517	śeklă	bâtlan	чапља	śeklă (mn. śekļe) (i. ž.) — (orn.) čaplja (Ardea cinerea) ◊ śeklă ĭe pasîrĭe kare traĭașće pi marźina Dunîri, da kîć-o dată rîtaśiașće pi vaļa lu Rîu porĭeśi — čaplja je ptica koja živi na obali Dunava, a ponekad zaluta u dolinu Porečke reke ◊ śekla sa arańiașće ku pĭeșć — čaplja se hrani ribom [Por.]		[Vidi]