Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
587	bîrnarĭață	bârnăreaţă	брвнара	bîrnarĭață (mn. bîrnarĭațurĭ) [akc. bîrnarĭață] (i. ž.) — brvnara, stambeni ili ekonomski objekat, izgrađen od tesanih drvenih greda ◊ kasă bîrnarĭață ku ćindă — kuća brvnara sa tremom ◊ brnarĭață ku podrum — brvnara sa podrumom [Crn.] ◊ într-o vrĭame aĭ nuoștri a traĭit în borđiĭe, pi urmă a-nśeput să fakă kîć-o bîrnarĭață, đi triĭ-patru dîržaļe în lung șî-n lat — naši stari su prvo živeli u zemunicama, a kasnije su počelu da prave po neku brvnaru, od po tri-četiri držalje u dužini i širini ◊ bîrnarĭață s-a kĭemat șî koļiba fakută đi bîrńe, da șî aĭa kare a fuost înpļećită ku nuĭaļe, șî ļipită ku morśilă — brvnarom se zvala i koliba napravljena od brvana, a i ona koja je bila ispletena od pruća, i oblepljena blatom (Gornjane) ♦ sin. koļibă ♦ up. kasă [Por.] ∞ bîrnă		[Vidi]

Reč bîrnarĭață u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
586	bîrnă	bârnă	греда	bîrnă (mn. bîrńe) [akc. bîrnă] (i. ž.) — greda, brvno, stablo istesano prema određenim merama, koje se koristi za podizanje građevinskih objekata ◊ śopļiĭ o bîrnă đi punće — istesao sam jednu gredu za ćupriju ♦ sin. grindă [Crn.] ◊ kasă đi bîrńe, bîrnarĭață — kuća od brvana, brvnara [Por.]		[Vidi]
2397	ferĭastă	ferastră	прозор	ferĭastă (mn. ferĭeșć) [akc. ferĭastă] (i. ž.) — (tehn.) prozor ◊ ferĭasta ĭe gaura-n parĭaće pin kare tună viđiarĭa — prozor je otvor u zidu kroz koji ulazi svetlost ◊ kînd lumĭa a trait ăn borđiĭe, n-așćut đi ferĭeșć — kada su ljudi živeli u zemunicama, nisu znali za prozore ◊ kînd s-a dus turśi, a-nśeput sî fakă bîrnarĭață, ku ferestuĭś miś, la kare în luok đi stîklă a pus pĭaļe đi ĭed, kare a raso, a raso pănă nu s-a supțîĭat atîta đi s-a vaḑut pin ĭa — kada su Turci otišli, počeli su da dižu brvnare, sa malim prozorima, na koje je se stavljala jareća koža, koju su drali, drali dok se nije istanjila toliko da je postala providna ◊ la ferĭastă astăḑ sa pun feruanke — na prozor se danas stavljaju zavese ◊ a dat ku pĭatra, a spart ferĭasta — bacio kamen, razbio prozor ◊ ferĭasta đeșkisă, ferĭasta înkisă — prozor otvoren, prozor zatvoren ◊ sa uĭtă pi ferĭastă — gleda kroz prozor ◊ ḑînḑîĭe đi frig supt ferĭastă, kă ńima no-l lasă înuntru — cvokoće od hladnoće pod prozorom, jer ga niko ne pušta unutra [Por.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
3052	kasă	casă	кућа	kasă (mn. kîăș) [akc. kasă] (i. ž.) — kuća ◊ kasă ĭe zîđitură în kare traĭașće uomu — kuća je zidani objekat u kome živi čovek ◊ kasă mare — velika kuća ◊ kasă ku patru odăĭ — kuća sa četiri odeljenja ◊ kasă đi pĭatră — kamena kuća ◊ kasă la doă spraturĭ — kuća na dva sprata ◊ kasă đi bîrńe, bîrnarĭață — kuća od brvana, brvnara ◊ kasă đi morśilă — blatara ◊ kare traĭașće șî-n sat, șî la munće, în sat are kasă da la munće koļibă — ko živi i u selu i na planini, u selu ima kuću, a na planini kolibu ♦ sin. koļibă [Por.]		[Vidi]
2616	kĭaĭe	cheie	кључ	kĭaĭe (mn. kĭeĭ) [akc. kĭaĭe] (i. ž.) — 1. (tehn.) ključ ◊ lumĭa đemult a trait în borđiĭ, șî n-avut kĭaĭe la ușă kă borđiĭu gata ńiś n-avut ușă — ljudi su nekada živeli u zemunici, i nisu imali ključ na vratima, jer zemunica gotovo da nije ni imala vrata ◊ kĭaĭe lu bîrnarĭață a fuost tot una ku kĭaĭa đi muară — ključ za brvnaru bio je isti kao i ključ za vodenicu 2. (geog.) usek na prevoju ◊ (top.) Kĭaĭa Vrațuluĭ — Vrata, usek na prevoju između Gornjana i Vlaola [Por.]		[Vidi]
3231	pođală	podeală	шинда	pođală1 (mn. pođaļe) [akc. pođală] (i. ž.) — šinda, šindra ◊ pođaļe sînt blăń skurće, pusă în rînd pista grînḑîļi puoduluĭ la bîrnarĭață — šindre su kratke daske, redom zakovane preko tavanskih greda na brvnari ◊ pođaļiļi a fuost astrukaće ku vro doa źeĭće đi pomînt, da đi žuos uńi ļ-a vîruit în alb, da alțî nu, șî ĭaļe a fuost ńegriće đi fum — šindre su bile pokrivene sa jedno dva prsta zemlje, a s donje strane neki su ih krečili u belo, a drugi ne, i one su bile crne od dima ◊ pođaļiļi avut la o parće žgĭab, fakut ku vižlă, đi sî puată sî kalśe una pi alta — tavanske šindre su na jednoj strani imale žljeb, izdubljen rendom ćošterom, da bi mogle da najašu jedna na drugu [Por.] ∞ puod	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
4849	stalpĭaće	stâlp ?	стубац камина	stalpĭaće (mn. stalpĭeț) [akc. stalpĭaće] (i. m.) — stubac kamina ◊ stalpĭaće ĭe un stîlp đi ļemn, pus la o parća kaminuluĭ zîđit đi pĭatră, să țînă pĭatră să nu sa rîsîpĭaskă — stubac kamina je drveni stub, postavljen sa strane kamina zidanog od kamena, da drži kamen da se ne raspe ◊ tuot kaminu în bîrnarĭață avut doĭ stalpĭeț, k-a fuost zîđit đi pĭatră să nu sa aprindă koļiba — svaki kamin u brvnari je imao dva stupca, jer je bio sazidan od kamena da se koliba ne bi upalila [Por.] ∞ stîlp		[Vidi]
5083	śurĭaḑă	surleață, șură	сибара	śurĭaḑă (mn. śurĭaḑă) [akc. śurĭaḑă] (i. ž.) — sibara, pastirska koliba ◊ śurĭaḑa ĭe o bîrnarĭață rotată la pomînt da askuțîtă la vîr, fakută đin tuobļe đi fagańiță, or kă đin alt ļemn kare a fuost îndamînă — sibara je jedna brvnara okrugla pri zemlji a šiljata na vrhu, napravljena od stabala bukvića, ili drugog drveta koje je bilo pri ruci ◊ în śurĭaḑă a durmit pîkurari kînd a fuost ku vićiļi la munće, da șî lumĭa alaltă kînd a trait pin zbăgurĭ — u sibarama su spavali čobani kada su boravili sa stokom u planini, a i drugi ljudi kada su živeli po zbegovima ◊ śurĭaḑa sa faśe ĭuta, șî kind lumĭa sa mută ku vićiļi, o lasă, șî la luoko-l nou fak alta — sibara se lako pravi, i kad se ljudi sele sa stokom, ostave je, i na novom mestu prave drugu [Por.]		[Vidi]
4587	trĭam	tream	стаја	trĭam (mn. trĭamurĭ) [akc. trĭam](i. s.) — staja, zimovnik ◊ trĭamu ĭe o bîrnarĭață mikă astrukată ku paĭe, rîđikată la koļibă đi ĭernat vićiļi — staja je jedna mala brvnara pokrivena slamom, podigunta na salašu radi zimovanja stoke (Leskovo) ◊ trĭamu s-a fakut la munće, unđe lumĭa a ĭernat ku vićiļi — staja se dizala u planini, gde se zimovalo sa stokom (Jasikovo) [GPek] ♦ dij. sin. toblarĭ [Por.]		[Vidi]