Reč țîțî nije obrađena kao osnovna reč!

Reč țîțî u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
478	baglamă	balama	шарка	baglamă (mn. baglamĭe) [akc. baglamă] (i. ž.) — (zast.) šarka na vratima i prozorima ◊ baglamă đi ușă — šarka za vrata ◊ baglamĭe đi vrakńiță — šarke za kapiju ◊ baglamĭe la uoknă — šarke na prozoru [Crn.] ♦ dij. sin. țîțînă [Por.]		[Vidi]
809	boldorĭel	boldorel ?	бодљаст (дем.)	boldorĭel (boldorĭală) (mn. boldorĭeĭ, boldorĭaļe) [akc. boldorĭel] (prid.) — (demin.) < boldoruos — blago ispupčen, ne mnogo neravan, malo šiljat ◊ țîțîșuare boldorĭaļe — jedre dojke (metafora za devojačke grudi) [Por.] ∞ bolđi	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
1043	țîțai	țîțîí	скакутати	țîțai (ĭuo țĭțîĭ, ĭel țîțîĭe) [akc. țîțai] (gl.) — 1. skakutati, poskakivati ◊ kopiļe, nu țîțai atîta, sî nu sparź śaua — dete, ne skakući toliko, da nešto ne razbiješ ◊ kînd auḑî kî baba o sî vină pi la nuoĭ, țîțai đi drag — kad je čuo da će baka da nas poseti, poskočio je od radosti 2. drhtati, tresti se (od emocija) ◊ kînd vaḑu kî-ĭ s-a bagat uoĭiļi mĭaļe în viĭe, porńi sî țîțîĭe đi śudă — kad je video da su mu moje ovce ušle u vinograd, počeo je da se trese od besa [Crn.] ♦ dij. sin. dîrdîĭe [Por.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
1047	țîță	ţâţă	сиса	țîță (mn. țîță) (i. ž.) — 1. sisa, dojka ◊ ku așa țîță ar puća sî krĭaskă źemanarĭ — sa takvim sisama mogla bi da doji blizance ◊ îĭ mĭarźe lapćiļi đin țîță ka apa đin urśuor, đi aĭa ĭe kopilu marĭe șî kreskut — teče joj mleko iz dojki kao voda iz testije, zato je dete zdravo i napredno 2. usnik na testiji ◊ đin urśuor apă bĭeĭ pi țîță — iz testije vodu piješ na usniku [Crn.] ◊ dă țîță — doji ◊ dă țîță la kopil — doji dete ◊ dă țîță la sapă — „doji motiku”: zabušava na poslu, ne kopa, već stoji grudima naslonjen na držalje motike ♦ (demin.) țîțîșuară (mn. țîțîșuare) [akc. țîțîșuară] ◊ țîțîșuare boldorĭaļe — jedre, nabrekle, oštre, istaknute sise [Por.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
480	țîțînă	ţâţână	шарка	țîțînă (mn. țîțîń) [akc. țîțînă] (i. ž.) — šarka na vratima ◊ đață ku kraku, șî skuasă ușa đin țîțînă — udario je nogom i izbio je vrata iz šarki ◊ (rel.) đemult, kînd s-a-nkinat lumĭa la prazńik, s-a-nkinat în kuot, dupa ușă, întuorș kîtra țîțînă — nekada, kada su ljudi metanisali na slavi, metanisali su u ćošku, iza vrata, okrenuti ka šarkama [Por.] ∞ baglamă		[Vidi]
5731	țîțîșuară	țîțișoară	сисица	țîțîșuară (mn. țîțîșuare) [akc. țîțîșuară] (i. ž.) — (demin.) sisica, siska, dojkica ◊ măĭ dulśe ĭe țîțîșuara kînd krĭașće numa kît s-o kuprinḑ ku mîna — najslađa je sisica kad poraste samo koliko da je poklopiš rukom ◊ țîțîșuară ćinîră, boldorĭauă, ažuns fećița đi țukat — mlada i tvrda sisica, dorasla devojčica za ljubljenje ♦ var. țîțuĭkă [Por.] ∞ țîță		[Vidi]
3218	darak	toc	шток	darak2 (mn. daraś) [akc. darak] (i. m.) — štok, ram na vratima ili prozoru ◊ daraku la ușă ĭe fakut đin triĭ blăń măĭ gruasă, înkeĭaće la kolțurĭ, șî prinsă đi pragu kăšî însus — štok na vratima je napravljen od tri deblje daske, spojene na krajevima, i uspravno zakovane za kućni prag ◊ în daraku ferĭeșći batuće sînt țîțîńiļi, kare țîn źamu ku stîkla — u prozorski štok uglavljene su šarke koje drže ram sa staklom [Por.] ∞ ferĭastă		[Vidi]
4057	înkina	închina	метанисати	înkina (ĭuo ma înkin, ĭel sa înkină) [akc. înkina] (gl. p. ref.) — 1. (rel.) metanisati, klanjati se ◊ stapînu kășî sa înkină la prazńik — domaćin kuće metaniše na slavi ◊ pănă-nkuaśa, rumîńi la prazńik s-a înkinat în kuot, la țîțînă dupa ușă — do nedavno, Vlasi su na slavi metanisali u ćošku, kod šarki iza vrata 2. proklinjati, kleti ◊ înkinul să-l înkin, nu măĭ puot traĭi ku ĭel — proklet bio da je proklet, ne mogu više živeti s njim ◊ înkinu-će, kopiļe, lasî-će đi noroḑîĭ — prokleto bilo, dete, mani se ludorija ♦ var. ănkina [Por.]		[Vidi]
4092	înkinatură	închinătură	метанисање	înkinatură (mn. înkinaturĭ) [akc. înkinatură] (i. ž.) — (rel.) metanisanje, molitva ◊ înkinatura ĭe rugamîntu înźenunkĭat la prazńik — metanisanje je molitveno klečanje na slavi ◊ înkinatură đemult s-a fakut pi pomînt în kuot dupa ușă, la țîțînă — metanisanje se nekada činilo na zemlji u ćošku iza vrata, kod šarki ♦ var. înkinat ◊ înkinatu sa faśe pi kîlțanu stapînuluĭ, așćernut pi pomîntu guol alu puodu kășî — metanisanje se obavlja nad muškom košuljom, prostrtoj na golom podu kuće ♦ var. înkinaśuńe [Por.] ∞ înkina		[Vidi]
4097	sfîrk	sfârc	брадавица	sfîrk (mn. sfîrkurĭ) [akc. sfîrk] (i. s.) — (anat.) bradavica na dojci ◊ sfîrk ĭe vîru țîțî muĭerĭeșć — bradavica je vrh ženske dojke ♦ var. sfîrśel ♦ (demin.) sfîrkuļec, sfîrkuș ♦ var. svîrk [Crn.] ∞ țîță		[Vidi]
2464	źam	geam	рам	źam (mn. źamurĭ) [akc. źam] (i. m.) — (tehn,) ram, okvir a. prozorski ram ◊ źamu đi la ferĭasta ĭe fakut đi blanuță îngușće đi ļiemn, ĭnkeĭaće în patru kuolțurĭ, șă au un žgĭab skobit în kare sa puńe uokna lu stîklă — prozorski ram napravljen je od uzanih drvenih daščica, spojene na četiri ćoška, koje imaju jedan udubljeni žljeb u koji se umeće stakleno okno ◊ źamu ferĭeșći ĭe prins đi darak ku țîțîńe, đi sî puată sî sa đeșkiđa șî în kiđă — prozorski ram spojen je sa okvirom prozora pomoću šarki, da može da se otvara i zatvara b. (ret.) ram za slike ◊ tuaće sļikurĭ batrîńe, kare mĭ-a ramas đi la tata, ļ-am pus într-un źam, șî ļ-am atîrnat în parĭaće — sve stare slike, koje su mi ostale od oca, stavio sam u ram, i okači na zid ♦ var. źiam [Por.] ♦ dij. var. ğam [Kmp.]		[Vidi]
1122	țîța uoĭi	ţiţa-oii	арника	țîța uoĭi [akc. țîța uoĭi] (i. ž.) — (bot.) „ovčja sisa”, arnika, brđanka, veprovac, vrsta lekovite biljke (Arnica montana) ◊ frunḑa lu țîța uoĭi ĭe bună đi durĭare la burtă — list arnike je dobar za bolove u stomaku (Neresnica) [Zvizd] ◊ țîța uoĭi s-a mistakat ku măĭ mulće ĭerburĭ, ku kare la Sînźuorḑ, înainća mulsuluĭ, s-a uns țîțîļi la uoĭ — ova biljka se mešala sa drugim biljkama, kojima su se na Đurđevdan, pre prve muže, ovcama mazale sise (Krivelj, zapis. D. Dragić ) [Crn.] ∞ țîță		[Vidi]